Suicidul samsonic

Un tip de suicid destul de des intalnit si totusi, sub denumirea pretentioasa de samsonic, necunoscut majoritatatii persoanelor nespecializate dar care se confrunta cu apropiati suferinzi din acest punct de vedere. Sinucidere samsonica , acum cunsocuta si ca „act suicidal din razbunare” are la baza dorinta de nestapanit a bolnavului, de a pricinui prin acest act, suferinta altcuiva. In urma multiplelor cercetari s-a descoperit ca bolnavii, inaintea savarsirii acestui act nu dau de banuit, nu pot fi deci, suspectati fiind mai degraba agitati, irascibili, isterici si agresivi decat depresivi.

In timp ce unii medici sunt de parere ca acest tip de suicid are ca principala directie razbunarea pe ceilalti, dorinta de a-i face sa sufere prin decesul personal, pentru a se elibera de frustrari si pentru a demonstra – desi cu pretul vietii- ca au avut ceva important de spus si nu au fost ascultati ori si-au demonstrat orgoliul si superioritatea, alti medici au ajuns la concluzia ca sinuciderea samsonica este mai repede un act de frustrare, ura si furie de nestapanit fata de ceilalti si ca acesti bolnavi nu se pot elibera de aceste sentimente si torturi sufletesti decat prin suicid, suicid care se ralizeaza in momentul nesuportarii existentei , a realitatii care nu coincide cu aceea imaginata de ei.

Tendinta de suicid avand la baza aceste dorinte, se declanseaza la inceputul crizei si mai apare la sfarsitul ei. Pe parcursul perioadei de depresie, insatisfactie existentiala si tortura psihica, bolnavul lupta cu ceea ce simte si incearca sa se faca inteles asa cum isi doreste el dar ramane totusi suspicios la aprobarile de dragul inchierii dicutiei. Daca in momentul declanasarii crizei bolnavul nu recurge la uicid, probilitatea ca acesta sa se sinucida este mica in perioada crizei si spre finalul ei, tot mai accentuata. Asadar este de urmarit acest act in momentul in care pacientul\bolnavul devine agresiv, energic, neobosit, insomniac si nu atunci cand este depresiv pentru ca suicidul samsonic survine nu in momntele de depresie profunda ci in acelea de agresivitate si agitatie. Din pacte, tot mai multe persoane evita controlul de specialitate din motive total nejustificate si neplauzibile precum ” rusinea” sau  „gura lumii”ori faza de negare prelungita ”da ce, suntem nebuni”? cu toate ca situatia se agreveaza si incepe sa afecteze si persoanele din cercul apropiat.

E necesar sa tinem minte si sa realizam, mai inainte de toate, ca vizita la un psiholog sau un psihiatru , in astfel de cazuri, nu inseamna decat o sansa in plus la o viata viitoare normala si armonioasa.